Puterea frumuseţii

Viaţa e trecătoare ca un vis fugar. Îmi amintesc, de pildă, ce trist am fost la moartea tatei şi ce lacrimi amare am vărsat. Dar acum, de fiecare dată când în minte îmi revine amintirea lui, mă întreb: Oare omul acesta a trăit cu adevărat pe pământ sau a fost doar o închipuire ce mi s-a arătat în umbrele asfinţitului?! Asta e viaţa. Ce folos au cei puternici de ceea ce au dobândit cu forţa? Ce fac cu avuţia cei ce s-au muncit să o obţină? Cu ce s-au ales cei puternici din puterea lor? Nu sunt toate acestea ca vânarea de vânt? Puterea poate fi nebunie, înţelepciunea o greşeală şi bogăţia egoism. Desfătarea, în schimb, e desfătare şi nu poate fi nimic altceva. Tot ce e lipsit de frumuseţe e ca şi cum n-ar fi.

Naghib Mahfuz, Rhadopis din Nubia, trad. Irina Vainovski-Mihai, Ed. Humanitas Fiction, Colecţia Raftul Denisei, 2011, p. 53
Coperta de Angela Rotaru

Vălul islamic

“Turcia (alături de Franţa şi Germania) se află pe picior de egalitate cu Arabia Saudită şi Iranul. Fiecare dintre aceste ţări consideră vălul ca fiind o marcă a identităţii religioase. În mod egal, femeile sunt captive ale doctrinelor seculare radicale, ale celor wahabite, islamiste sau musulmane şiite. Nici una dintre aceste doctrine nu are încredere în faptul că femeile au capacitatea de a decide singure cum să se poarte cu propriul lor corp şi dacă să poarte văl sau nu.”
Marnia Lazreg, Questioning the Veil: Open Letters to Muslim Women, Princeton University Press, 2009, pp. 60-61

Sursa ilustraţiei: Watan

Studierea limbilor orientale (3)

Studierea limbilor orientale (2)

Limba arabă pentru începători - curs de vară (iulie-august 2011).

Studierea limbilor orientale (1)

Unde puteţi învăţa o limbă orientală la nivel de licenţă.

• arabă
  Universitatea din Bucureşti
  Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir"

• chineză
  Universitatea din Bucureşti
  Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir"
  Universitatea "Hyperion" din Bucureşti

• japoneză
  Universitatea din Bucureşti
  Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca
  Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir"
  Universitatea "Hyperion" din Bucureşti

• turcă
  Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir"
  Universitatea din Bucureşti

• hindi
  Universitatea din Bucureşti

• persană
  Universitatea din Bucureşti

• coreeană
  Universitatea "Babeş-Bolyai"
  Universitatea din Bucureşti

Masterat de studii orientale

Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi

Din nou despre alteritate

„Respectarea celuilalt se face, în primul rând, prin respectarea valorilor în care crede şi care-i modelează existenţa.”
George Grigore, într-un interviu pentru evz.ro (3 iulie 2011)

Mă plîng de toamna aceasta

Cîţi înstrăinaţi

se vor plînge de toamna aceasta

şi de copacii care străjuiesc visele mărilor,

cîţi le vor cosi umbrele,

se vor întoarce din ispitele pădurilor dese,

ai oare vreo întîmplare dintr-o zi anume

pe care s-o schimbăm

cînd plouă

şi ei se întorc dintr-o ţară-ndepărtată,

spune-mi,

vorbele mai au oare o întunecare

care să ne lase

să stăm sub răsfrîngerile copacilor...

şi eu

m-am plictisit

de glasul norilor

furişat abia auzit...

şi eu mă plîng de toamna aceasta ...

Iskandar Habache, trad. Irina Vainovski-Mihai

A fost odată un muzeu (2)

Dragă mamă,
Ca de obicei, îţi scriu ţie, ca tu să îi transmiţi scrisorile tatei, în Italia. Mă gîndesc cu bucurie că el este acolo şi sper să se bucure de o vreme la fel de bună ca aceea de aici. E o vreme perfectă. Chiar dacă nu a fost chiar atît de bună joia trecută, cînd am mers cu Lionel la Kish. Bătea vîntul. Dar tot ţinutul pustiu era înverzit – nu a mai fost niciodată o asemenea primăvară. Am luat cu noi un profesor american – sînt foarte amabilă cu profesorii americani, în speranţa că le vor pomeni unora de faptul că ne gîndim să donăm două milioane pentru un muzeu.
(...)
Domnul Woolley a ţinut o prelegere a doua zi, admirabilă, ca de obicei. Şi în faţa unei audienţe mai mari ca oricînd. Ne-am petrecut toată duminica împreună în noul muzeu (ce va să fie), plănuind dimensiunile pentru vitrinele de perete, cele de interior etc. Cred că acum mi-am făcut o idee despre ce mi-ar trebui urgent, însă doar Domnul ştie cît va dura pînă vor fi realizate şi clădirea gata. Îl tot trag de mînecă pe fiecare cînd am ocazia.

Gertrude Bell despre proiectul de întemeiere a Muzeului Bagdadului într-o scrisoare către mama sa, 31 martie 1926
sursa: The Gertrude Bell Archive, New Castle University Library

Petra

Metropola nabateilor este aşa-numita Petra („Stînca”). Căci localitatea este clădită într-un loc neted, pe cîmpie, dar locul este înconjurat de stînci prăpăstioase şi povîrnite în exterior, cu izvoare bogate pentru alimentarea cisternelor şi a grădinilor, în interior. În afara acestui brîu de stînci, întreaga regiune este pustie în cea mai mare parte a ei şi mai cu seamă înspre Iudeia. Tot pe aici trece şi cel mai scurt drum, şi anume, de trei sau patru zile pînă la Hieracus, de cinci zile pînă la crîngul de palmieri.

Petra este condusă de un rege ales mereu din familia regală. Regele are ca purtător de grijă pe unul din tovarăşii săi, numit frate. Oraşul este cîrmuit după legi foarte bune.

Athenodorus, filosoful şi prietenul nostru, care a rămas mai mult timp la Petra, povestea despre aceştia cu multă admiraţie. Căci, după cum spune el, a găsit statorniciţi aici mulţi romani şi mulţi alţi străini. Pe străni i-a văzut de multe ori legiuindu-se prin procese, şi unii contra altora şi contra băştinaşilor, dar n-a observat pe nici unul dintre băştinaşi purtîndu-se pe la judecăţi, ci trăind în deplină înţelegere.

(Strabon, Geografia, trad. Felicia Vanţ-Ştef)

Petra pe site-ul interactiv Patrimonium Mundi

Coranul – textul prim şi textul secund

Deşi nu pretind că aş înţelege Coranul, deoarece nu sunt un musulman practicant, m-am născut, dacă pot spune aşa, în Coran, deoarece am recitat versete, chiar şi sure întregi, în copilărie, sub îndrumarea tatălui meu. După ce m-am distanţat în plan religios, văd Coranul ca pe un text de prim ordin, inseparabil, în prezent, de ceea ce eu numesc text de ordin secund, adică interpretarea sau ansamblul interpretărilor făcute de ulema, jurişti şi filosofi, ca şi de politicienii sau oamenii din anturajul califului. Aşadar, acest text secund, foarte complicat şi foarte diferit, a eclipsat, după părerea mea, textul prim; pentru a înţelege astăzi mai bine Coranul, ca pe o carte revelată, trebuie eliberat textul prim de textele secundare, care au ideologizat Coranul, politizându-l, de unde mişcările fundamentaliste de tot soiul. În opinia mea, acestea n-au nimic de-a face cu textul dintâi al Coranului. Dar cum se poate elibera textul prim de textul secund? Mi se pare foarte dificil. Coranul poate fi recitit, pe cont propriu, de un gânditor, un filosof, un artist, un poet, dar e nevoie ca o întreagă naţiune, un întreg popor să accepte această lectură. În fond, problematica actuală constă în dualismul dintre textul prim şi textul secund.

Adunis (Ali Ahmad Said), „M-am născut în Coran”, în Cartea cunoaşterii. Conversaţii cu marile spirite ale vremurilor noastre, vol. coordonat de Constantin von Barloewen, trad. Mădălina Roşioru, Editura Art, 2008, p. 9.

A fost odată un muzeu (1)

Scriitoarea şi exploratoarea britanică Gertrude Bell (1868-1926) a întemeiat la Bagdad un muzeu care şi-a deschis porţile în 1926, la scurt timp după moartea ei: Muzeul Arheologic al Bagdadului.

Vandalizat şi prădat în 2003, a rămas astăzi o amintire în Muzeul Virtual al Irakului.

A-l asculta pe celălalt

După părerea mea, dialogul interreligios are succes dacă nu este considerat a fi un mijloc de misionarism sau de propagandă religioasă, de silire a celuilalt de a îmbrăţişa o anume religie – căci de acest lucru se tem toţi cei care refuză acest tip de dialog – , ci el este un prilej de a-l asculta pe celălalt, de a înţelege valorile religioase care constituie cadrul în care îşi trăieşte viaţa. Acest tip de dialog nu se constituie într-o târguială sau într-o dispută asupra uneia sau alteia dintre doctrine şi nici în acordarea întâietăţii uneia asupra alteia, căci orice religie – indiferent care este aceea – reprezintă un sistem de postulate pentru credincioşii respectivi, care nu sunt negociabile cu adepţii unei alte religii. Dacă unui credincios i-ar trece prin cap că religia sa nu reprezintă un adevăr absolut, ar părăsi-o, negându-i învăţăturile şi ar îmbrăţişa o altă religie care ar corespunde speranţelor sale de mântuire. De aceea, aceste postulate se situează în afara cercului dialogului încă de la bun început.

George Grigore, din discursul ţinut la ceremonia de lansare a Alianţei Civilizaţiilor în România, Palatul Parlamentului, 18 mai 2010