tag:blogger.com,1999:blog-23340122981907382682024-02-07T20:54:54.955+02:00Orientul meuUnknownnoreply@blogger.comBlogger66125tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-65450796448166182962013-08-28T19:40:00.002+03:002013-08-28T20:14:12.324+03:00masterat SPAŢIUL ISLAMIC<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgFb7CWBspu03Hyd6-_I7Gzf7gtolcgH5x5H-pzQIdeMsLBvi8___3KTHbirX94170J_juT9KOkgtzzxSeo7Nf1YHto5fiVpSjWv_lfW6g3e-yS2reOuoe2a259Tts6EIWZoseKypwtUTFm/s1600/masterat-spatiul-islamic.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" osa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgFb7CWBspu03Hyd6-_I7Gzf7gtolcgH5x5H-pzQIdeMsLBvi8___3KTHbirX94170J_juT9KOkgtzzxSeo7Nf1YHto5fiVpSjWv_lfW6g3e-yS2reOuoe2a259Tts6EIWZoseKypwtUTFm/s200/masterat-spatiul-islamic.jpg" width="200" /></a></div>
Admitere la masteratul SPAŢIUL ISLAMIC, SOCIETĂŢI, CULTURI, MENTALITĂŢI – <b>sesiunea septembrie</b>
</br>
</br>
Programul de masterat Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi, acreditat în anul 2007, este conceput ca un program de studii multidisciplinare, axat pe o arie culturală care se bucură de un interes legitim la ora actuală, atât pe plan local, cât şi internaţional, date fiind evoluţiile politice, economice şi culturale din ultimii ani: conflictele din Orientul Mijlociu, tensiunile generate de disoluţia fostei Iugoslavii, aspiraţia Turciei de a adera la Uniunea Europeană, revoluţiile şi tensiunile din ţări islamice precum Tunisia, Algeria, Egiptul şi Siria.
</br>
</br>
Planul de invăţământ al masteratului poate fi consultat <b><a href="http://araba.lls.unibuc.ro/wp-content/uploads/2013/06/MISL_Plan-invatamant-SITE_2013-2015.pdf">aici</a></b>.
</br>
</br>
Detalii despre sesiunea de admitere din septembrie se găsesc <b><a href="http://araba.lls.unibuc.ro/?p=3364">aici</a></b>.
</br>
</br>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-113497842581348652013-08-25T17:31:00.001+03:002013-08-25T17:31:51.514+03:00căci orice chinuri şi strădanii sunt deşarte...<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiE3eEB3UNXvn6MRJJDs0jyrpb-5IYtCuxq9o3lNlUcxXoOEJre4mkzryXJ_BwEnq3cxoCwBUOntwsy_AQSZ7ll6r1Gr__5ARB2cKtwD78aKaygAAiBs46ualMOAp7lSJEhCzBRw649RmIr/s1600/poeme-persane.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" qsa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiE3eEB3UNXvn6MRJJDs0jyrpb-5IYtCuxq9o3lNlUcxXoOEJre4mkzryXJ_BwEnq3cxoCwBUOntwsy_AQSZ7ll6r1Gr__5ARB2cKtwD78aKaygAAiBs46ualMOAp7lSJEhCzBRw649RmIr/s200/poeme-persane.jpg" width="144" /></a></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Fără nicio îndoială, nicio altă formă de artă nu este atât de iubită precum poezia în Iran. Se poate spune că ea este arta supremă a culturii iraniene, expresia cea mai înaltă, cea mai rafinată, cea mai plină de strălucire a geniului iranian dintotdeauna.
</br>
</br>
George Grigore, în <a href="http://www.edituraherald.ro/bookdetail.asp?cod_carte=545"><i>Poeme persane. Baha Taher, Saadi, Omar Khayyam, Rumi, Şabestari, Hafez</i>, trad. Otto Starck</a>, Cuvânt înainte George Grigore, Ed. Herald 2013, p. 5
</br>
</br>
<b>Pe Tabla vieţii toate de un semn au parte,
</br>
</b><b>şi Pana binelui şi răul le împarte.
</br>
</b><b>Ursitei i s-a dat ce i s-a cuvenit.
</br>
</b><b>Deci orice chinuri şi strădanii sunt deşarte.</b>
</br>
</br>
Omar Khayyam, în <a href="http://www.edituraherald.ro/bookdetail.asp?cod_carte=545"><i>Poeme persane. Baha Taher, Saadi, Omar Khayyam, Rumi, Şabestari, Hafez</i>, trad. Otto Starck</a>, Cuvânt înainte George Grigore, Ed. Herald 2013, p. 26</div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-36727304029388772742012-11-10T15:14:00.000+02:002013-08-25T15:29:36.777+03:00Lumea arabă este în clocot<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhka3fOmm1B38js4ZyQ8l0xMSDbWNYxP2cundERwYIucmsbclMkwk8mD3k-2XLO0yCC2U12Tg2AYee3nrdIovUSynh3vZXVHqIwHpMbjxiEo4u4bNFp2McVfbwm2DUEs4tb5_v6BzLD-8zC/s1600/noamchomsky.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="320" qsa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhka3fOmm1B38js4ZyQ8l0xMSDbWNYxP2cundERwYIucmsbclMkwk8mD3k-2XLO0yCC2U12Tg2AYee3nrdIovUSynh3vZXVHqIwHpMbjxiEo4u4bNFp2McVfbwm2DUEs4tb5_v6BzLD-8zC/s320/noamchomsky.jpg" width="213" /></a>„Lumea arabă este în clocot”, declara al-Jazeera pe 27 ianuarie [2011], în timp ce în regiune aliaţii occidentali „îşi pierd rapid influenţa”. Unda de şoc a fost pusă în mişcare de revolta zguduitoare din Tunisia, care a alungat un dictator sprijinit de Occident şi a avut reverberaţii mai ales în Egipt, unde demonstranţii au învins poliţia violentă a unui dictator. Observatorii au comparat evenimentele cu răsturnarea regimurilor comuniste din Europa de Est din 1989, dar există şi diferenţe importante.
</br>
</br>
În primul rând, nu există un Mihail Gorbaciov printre marile puteri care îi sprijină care îi sprijină pe dictatorii arabi. În schimb, Washingtonul şi aliaţii săi merg pe principiul ferm că democraţia este acceptabilă numai în măsura în care se conformează obictivelor strategice şi economice: aceasta funcţionează pe teritoriul inamic (până la un punct), dar nu în curtea noastră, vă rog, dacă nu este „îmblânzită” cum se cuvine.
</br>
</br>
O comparaţie cu situaţia din 1989 are o oarecare validitate: România, unde Washingtonul şi-a menţinut sprijinul pentru Nicolae Ceauşescu, cel mai rău dintre dictatorii est-europeni, până când alianţa a devenit imposibil de susţinut. Apoi, Washingtonul a susţinut răsturnarea lui şi trecutul a fost şetrs cu buretele.
</br>
</br>
Este un şablon cunoscut: Ferdinand Marcos, Jean-Claude Duvalier, Chun Do Hwan, Suharto şi mulţi alţi gangsteri utili. S-ar putea adeveri în cazul lui Hosni Mubarak, pe lângă eforturile obişnuite menite să asigure că un regim succesor nu se va abate prea mult de la calea aprobată. </div>
</div>
</br>
</br>
Noam Chomsky, „Lumea arabă este în clocot”, în <a href="http://www.grupulcorint.ro/magazin/index.php?dispatch=products.view&product_id=2172">Noam Chomsky, Noi creăm viitorul. Ocupaţie, intervenţii, imperialism, rezistenţă</a>, trad. Adriana Ciorbaru, Ed. Corint, 2012, p. 205Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-54528393170523310892012-10-20T22:21:00.000+03:002013-08-20T22:33:13.229+03:00Lectura senină a unui text arab clasicCum ar trebui citit un asemenea text, cum ar trebui descifrată terminologia lui Ibn Sina? Din perspectiva precedentului grec şi a versiunilor ulterioare în latină - pare a ne sugera bogatul şi rigurosul aparat critic ce însoţeşte volumul publicat la Editura Polirom.
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgvpOcTQlbUoqrc1x8z2J2HspvShxjD8-IDd6uoGRH204I55PtGNthxYHDyurSbWXdzBz21rNyFc8r0x6zEYWA4cEE0HHUKcLnU4KflticoQT9m2MAoHY0UOu_PJoIdF44LTORXmRUDjNBG/s1600/cartea-definitiilor_1_fullsize.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" qsa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgvpOcTQlbUoqrc1x8z2J2HspvShxjD8-IDd6uoGRH204I55PtGNthxYHDyurSbWXdzBz21rNyFc8r0x6zEYWA4cEE0HHUKcLnU4KflticoQT9m2MAoHY0UOu_PJoIdF44LTORXmRUDjNBG/s320/cartea-definitiilor_1_fullsize.jpg" width="208" /></a></div>
Din perspectiva culturii arabo-islamice care a făcut-o posibilă şi în cadrul căreia a funcţionat - ne propune traducătorul textului din arabă, George Grigore. Familiar acestei culturi şi cu o experienţă semnificativă în transpunerea unor lucrări medievale esenţiale (scrise de autori ca Al-Ghazali, Ibn Tufayl, Ibn Ruşd), George Grigore ne oferă în limba română o lectură plurivalentă, dar senină, decupând cu eleganţă fluiditatea textului arab în fraze când sincopate, când sinuoase.
</br>
<a href="http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/nesfarsitul-generos-al-cuvintelor-de-irina-vainovski-mihai-10235777">Irina Vainovski-Mihai, recenzie la: Ibn Sina (Avicenna)</a>, <i>Cartea definiţiilor</i>, ediţie trilingvă, Polirom, 2012Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-49908582813386166802011-11-22T20:14:00.010+02:002011-11-22T20:25:36.756+02:00Puterea frumuseţii<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiR852BwgmU16q90-uLzuYm4B0HsZ6mn2IzL1v7ZcdJYj8YaNZgSWkoIr_CJScIZZrDMgZqOGQLuHOj_Q3shkfB02M9cyPurZk4H3QhkQkqMoUTYuOKYHDET867ZPsvCFAcDKN9a4piF3_Y/s1600/rhadopis.jpg"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 208px; FLOAT: right; HEIGHT: 320px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5677887517143783202" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiR852BwgmU16q90-uLzuYm4B0HsZ6mn2IzL1v7ZcdJYj8YaNZgSWkoIr_CJScIZZrDMgZqOGQLuHOj_Q3shkfB02M9cyPurZk4H3QhkQkqMoUTYuOKYHDET867ZPsvCFAcDKN9a4piF3_Y/s320/rhadopis.jpg" /></a><br /><br /><br /><br /><div align="justify"><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">Viaţa e trecătoare ca un vis fugar. Îmi amintesc, de pildă, ce trist am fost la moartea tatei şi ce lacrimi amare am vărsat. Dar acum, de fiecare dată când în minte îmi revine amintirea lui, mă întreb: Oare omul acesta a trăit cu adevărat pe pământ sau a fost doar o închipuire ce mi s-a arătat în umbrele asfinţitului?! Asta e viaţa. Ce folos au cei puternici de ceea ce au dobândit cu forţa? Ce fac cu avuţia cei ce s-au muncit să o obţină? Cu ce s-au ales cei puternici din puterea lor? Nu sunt toate acestea ca vânarea de vânt? Puterea poate fi nebunie, înţelepciunea o greşeală şi bogăţia egoism. Desfătarea, în schimb, e desfătare şi nu poate fi nimic altceva. Tot ce e lipsit de frumuseţe e ca şi cum n-ar fi.</span><br /><br /><span style="font-family:times new roman;font-size:130%;">Naghib Mahfuz, <em>Rhadopis din Nubia</em>, trad. Irina Vainovski-Mihai, Ed. Humanitas Fiction, Colecţia Raftul Denisei, 2011, p. 53<br />Coperta de Angela Rotaru</span></div><span style="font-family:Times New Roman;font-size:130%;"></span><br /><br /><br /><div align="justify"></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-24285242699522734562011-07-26T15:59:00.017+03:002011-07-26T16:17:45.613+03:00Vălul islamic<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEixKx9bEW7jD-n91gDzVmvqlIKKid-ZcM5wmGmvV3Cov2DuNCTxeKqX0wqvnP5nzc4YSY6yt2olhQ3kWQXDZnTJODcg_ZCzMrQHP0lZuWpRGtwLEDMTkR7dYCOF81SpM96C8V_GAu0KBYXq/s1600/niqab.jpg"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 320px; FLOAT: right; HEIGHT: 221px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5633646739195916194" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEixKx9bEW7jD-n91gDzVmvqlIKKid-ZcM5wmGmvV3Cov2DuNCTxeKqX0wqvnP5nzc4YSY6yt2olhQ3kWQXDZnTJODcg_ZCzMrQHP0lZuWpRGtwLEDMTkR7dYCOF81SpM96C8V_GAu0KBYXq/s320/niqab.jpg" /></a><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;"></span><br /><br /><br /><br /><br /><br /><div align="justify"><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">“Turcia (alături de Franţa şi Germania) se află pe picior de egalitate cu Arabia Saudită şi Iranul. Fiecare dintre aceste ţări consideră vălul ca fiind o marcă a identităţii religioase. În mod egal, femeile sunt captive ale doctrinelor seculare radicale, ale celor wahabite, islamiste sau musulmane şiite. Nici una dintre aceste doctrine nu are încredere în faptul că femeile au capacitatea de a decide singure cum să se poarte cu propriul lor corp şi dacă să poarte văl sau nu.”</span><br /><a href="http://marnialazreg.net/">Marnia Lazreg</a>, <em>Questioning the Veil: Open Letters to Muslim Women</em>, Princeton University Press, 2009, pp. 60-61<br /><br />Sursa ilustraţiei: <a href="http://www.watan.com/en/Latest/burqa-bans-from-an-american-muslims-perspective.html">Watan</a></div><br /><br /><br /><div align="justify"></div><br /><br /><br /><div align="justify"></div><br /><br /><br /><div align="justify"></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-12614791714386188282011-07-15T13:42:00.000+03:002011-07-26T16:22:15.249+03:00Studierea limbilor orientale (3)<iframe height="349" src="http://www.youtube.com/embed/vuEtdkbumAc?rel=0" frameborder="0" width="425"></iframe>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-80879836725044737232011-07-15T13:19:00.000+03:002011-07-26T16:21:47.162+03:00Studierea limbilor orientale (2)<div align="center"><span style="font-size:130%;"></span></div><br /><br /><br /><div align="center"><span style="font-size:130%;">Limba arabă pentru începători - </span><a href="http://www.ana-news.info/index.php/limba-romana-i-156/cultura-i-169/3197-cursuri-de-limba-araba"><span style="font-size:130%;">curs de vară</span></a><span style="font-size:130%;"> (iulie-august 2011).</span></div><br /><br /><br /><br /><div align="center"><span style="font-size:130%;"></span></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-88457900335574461992011-07-15T12:47:00.000+03:002011-07-26T16:21:18.001+03:00Studierea limbilor orientale (1)<span style="font-size:130%;"><strong>Unde puteţi învăţa o limbă orientală la nivel de licenţă.</strong></span><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjuuJ9Re-TSexmn2yrTXQ6LXGgFYfS1BREXwS18-9k__Pf0beHUI0IFwitd2cHNbROUus9H2Rczc_DZYFzZFMLNkYKq-31Qa6KW2FjyEdT-viSvfYG52xKsY9DPU5KPdAiSkm9b8dFYF770/s1600/arabiyya.bmp"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 210px; FLOAT: right; HEIGHT: 100px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5614370658326355218" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjuuJ9Re-TSexmn2yrTXQ6LXGgFYfS1BREXwS18-9k__Pf0beHUI0IFwitd2cHNbROUus9H2Rczc_DZYFzZFMLNkYKq-31Qa6KW2FjyEdT-viSvfYG52xKsY9DPU5KPdAiSkm9b8dFYF770/s320/arabiyya.bmp" /></a><br /><br /><br /><br /><br /><br /><ul><br /><br /><li><span style="font-size:130%;color:#009900;">arabă</span><br /><a href="http://araba.lls.unibuc.ro/"><span style="color:#3366ff;">Universitatea din Bucureşti</span></a><br /><a href="http://ucdc.info/facultati/araba/"><span style="color:#3366ff;">Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir"</span></a> </li></ul><br /><br /><br /><br /><br /><ul><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyY9Bd0XC4YZ4IAf0htwEpdzz8bkrrcowI42E3JX398IIYlUZ3sgtZHzHNoTYjwWZbiyMMrHM_GghUEiYIAgx8VM5eCHMMQsQzR7cEh3x_ycQf6ca20fk99yhSTQM6MoYsfDGqT6E2FrXH/s1600/chinese.png"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 101px; FLOAT: right; HEIGHT: 87px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5614371486228496818" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyY9Bd0XC4YZ4IAf0htwEpdzz8bkrrcowI42E3JX398IIYlUZ3sgtZHzHNoTYjwWZbiyMMrHM_GghUEiYIAgx8VM5eCHMMQsQzR7cEh3x_ycQf6ca20fk99yhSTQM6MoYsfDGqT6E2FrXH/s200/chinese.png" /></a><br /><br /><br /><br /><li><span style="font-size:130%;color:#009900;">chineză</span><br /><a href="http://www.limbi-straine.ro/2009/11/catedre/catedra-de-limbi-si-literaturi-orientale.html"><span style="color:#3366ff;">Universitatea din Bucureşti</span></a><br /><a href="http://limbi-straine.ucdc.ro/limba-chineza.html">Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir"</a><br /><a href="http://www.universitateahyperion.ro/litere%20limbi%20straine.html"><span style="color:#3366ff;">Universitatea "Hyperion" din Bucureşti</span></a></li></ul><br /><br /><br /><br /><ul><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWZ8unlz3lkssyOZf-24gigDYe4LWwAYZPUXg9FoAUyLQFdyfblAXZYsTzI0ym1cZBS-5kUZd-LZiDNlZPS6INWV0k8aqhtahDhI3M6Zy9Z0pYJIv0yj3ZbPEwetEizNsyWEcx9aFnCocw/s1600/japanese.png"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 50px; FLOAT: right; HEIGHT: 149px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5614373017721905490" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWZ8unlz3lkssyOZf-24gigDYe4LWwAYZPUXg9FoAUyLQFdyfblAXZYsTzI0ym1cZBS-5kUZd-LZiDNlZPS6INWV0k8aqhtahDhI3M6Zy9Z0pYJIv0yj3ZbPEwetEizNsyWEcx9aFnCocw/s200/japanese.png" /></a><br /><br /><li><span style="font-size:130%;color:#009900;">japoneză</span><br /><a href="http://japoneza.lls.unibuc.ro/"><span style="color:#3366ff;">Universitatea din Bucureşti</span></a><br /><a href="http://lett.ubbcluj.ro:5388/index.php/departamentul-de-studii-asiatice/limba-si-literatura-japonez"><span style="color:#3366ff;">Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca</span></a><br /><a href="http://ucdc.info/facultati/japoneza/admitere-2009-2010/"><span style="color:#3366ff;">Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir"</span></a><br /><a href="http://www.universitateahyperion.ro/litere%20limbi%20straine.html"><span style="color:#3366ff;">Universitatea "Hyperion" din Bucureşti</span></a></li></ul><br /><br /><br /><br /><ul><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhS5zdh0jW-NcE29okPKWgM9wVdSBzQr8klmIymwj3mFATfo1CFeMzac7b6UXi7vY5LAJrfgmwrzgQg3RVDOU-1dmjdMWE1Ad2j1CGd5tCfFKSBOOEChSB0RYqbVyv2WqcZKuGERtJngzU/s1600/turca.bmp"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 200px; FLOAT: right; HEIGHT: 93px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5614374453574370162" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhS5zdh0jW-NcE29okPKWgM9wVdSBzQr8klmIymwj3mFATfo1CFeMzac7b6UXi7vY5LAJrfgmwrzgQg3RVDOU-1dmjdMWE1Ad2j1CGd5tCfFKSBOOEChSB0RYqbVyv2WqcZKuGERtJngzU/s200/turca.bmp" /></a><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><li><span style="font-size:130%;color:#009900;">turcă</span><br /><a href="http://limbi-straine.ucdc.ro/limba-turca.html">Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir"</a><br /><a href="http://www.limbi-straine.ro/2009/04/sectii/sectia-de-limba-si-literatura-turca.html"><span style="color:#3366ff;">Universitatea din Bucureşti</span></a></li></ul><br /><br /><br /><br /><ul><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGR6dAWP24N2f6BMFExlxuJGBSZJDJGuhoFTMueH09en4BpIbYxM94t0IUYPB5oNDTEfNa5AFmbfGtivnA2qGninXWVja9KZiqgbayp6cJcul2k6dM9CvMInP6EJ4cL9ZnsUwJABshnJG3/s1600/hindi.png"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 150px; FLOAT: right; HEIGHT: 84px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5614375154114726626" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGR6dAWP24N2f6BMFExlxuJGBSZJDJGuhoFTMueH09en4BpIbYxM94t0IUYPB5oNDTEfNa5AFmbfGtivnA2qGninXWVja9KZiqgbayp6cJcul2k6dM9CvMInP6EJ4cL9ZnsUwJABshnJG3/s200/hindi.png" /></a><br /><br /><br /><br /><br /><br /><li><span style="font-size:130%;color:#009900;">hindi</span><br /><span style="color:#000000;"><a href="http://www.limbi-straine.ro/2009/11/catedre/catedra-de-limbi-si-literaturi-orientale.html">Universitatea din Bucureşti</a></span></li></ul><br /><br /><br /><br /><ul><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg5MEw1B6BOCB59_61cJFh0Z8Hv7JYQVXPXEgqby-jyXMI1qfcq8Ak5qFeaKSj4qmRi980pj0LlVCbjuCJbIUpn13_MNrq1GXVyEWdmvDyb7NbDRjWxoG_YhwFV8bZg5c_1qjNWInC8vhv4/s1600/persana.png"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 94px; FLOAT: right; HEIGHT: 88px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5614375815446465474" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg5MEw1B6BOCB59_61cJFh0Z8Hv7JYQVXPXEgqby-jyXMI1qfcq8Ak5qFeaKSj4qmRi980pj0LlVCbjuCJbIUpn13_MNrq1GXVyEWdmvDyb7NbDRjWxoG_YhwFV8bZg5c_1qjNWInC8vhv4/s200/persana.png" /></a><br /><br /><br /><br /><li><span style="font-size:130%;color:#009900;">persană</span><br /><span style="color:#000000;"><a href="http://www.limbi-straine.ro/2009/11/catedre/catedra-de-limbi-si-literaturi-orientale.html">Universitatea din Bucureşti</a></span></li></ul><br /><br /><br /><br /><ul><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEggj9Y_ZxXRiNc-nTK954QtCrkXyFiaUtuFGlzikyM5ijQrz1qLE8HUm1dOOQIC3XnogXpvrHuY2P-TXpLHTpF1i097maYVTjtx7fiO8IR1stLcMdeX9UwtEaM-tAQjpqL0lcF3vQcvOob0/s1600/coreeana.png"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 75px; FLOAT: right; HEIGHT: 108px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5614376581787613074" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEggj9Y_ZxXRiNc-nTK954QtCrkXyFiaUtuFGlzikyM5ijQrz1qLE8HUm1dOOQIC3XnogXpvrHuY2P-TXpLHTpF1i097maYVTjtx7fiO8IR1stLcMdeX9UwtEaM-tAQjpqL0lcF3vQcvOob0/s200/coreeana.png" /></a><br /><br /><br /><br /><br /><li><span style="font-size:130%;color:#009900;">coreeană</span><br /><a href="http://lett.ubbcluj.ro:5388/index.php/departamentul-de-studii-asiatice">Universitatea "Babeş-Bolyai"</a><br /><a href="http://www.limbi-straine.ro/2009/11/catedre/catedra-de-limbi-si-literaturi-orientale.html">Universitatea din Bucureşti</a></li></ul><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><p></p>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-2078745678186979692011-07-15T10:33:00.000+03:002011-07-26T16:20:31.055+03:00Masterat de studii orientale<a href="http://araba.lls.unibuc.ro/?page_id=41">Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi</a><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><p></p>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-39206001297865527672011-07-14T16:16:00.008+03:002011-07-15T12:52:00.341+03:00Din nou despre alteritate<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg9cIuAdjHdganuCoNAHdpx424serxeLR0vng2K6fre38YqE2i9uxppRl203Lc_S1C1zJBVt4KGPaWkUzqVZE9yRyIPk6fpHrjSYVNzCu64U2yY8N_-CT4D860K_DpFGiAdIIWOL873lli0/s1600/fotos+varias+024.jpg"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 320px; FLOAT: right; HEIGHT: 240px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5629199685129818850" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg9cIuAdjHdganuCoNAHdpx424serxeLR0vng2K6fre38YqE2i9uxppRl203Lc_S1C1zJBVt4KGPaWkUzqVZE9yRyIPk6fpHrjSYVNzCu64U2yY8N_-CT4D860K_DpFGiAdIIWOL873lli0/s320/fotos+varias+024.jpg" /></a><br /><br /><br /><br /><div><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIgZRE4a4jFmz7owh6L4y5TKLCz68hpQmlnoRxTrH2QvaNpZNGRzR30JqQek_JbcHlre85Pdy8J2xxxPywCIBz5QZbGWBjZ4aB-lpuSS7Y2bT900wfYVsdfgTOaKp2go0xGonrdrG8qYXU/s1600/fotos+varias+024.jpg"></a><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><div><span style="font-size:130%;">„Respectarea celuilalt se face, în primul rând, prin respectarea valorilor în care crede şi care-i modelează existenţa.”</span><br />George Grigore, într-un <a href="http://www.evz.ro/detalii/printeaza-articol/stiri/ialomiteanul-care-le-a-adus-romanilor-coranul-in-limba-lor-936280.html?cHash=301097151acd551a01d624565e1cea7a&type=1234">interviu pentru evz.ro</a> (3 iulie 2011)</div><br /><br /><div></div><br /><br /><div></div><br /><br /><div></div><br /><br /><div></div></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-67839034905527880952011-04-04T20:42:00.030+03:002011-04-04T21:31:21.057+03:00Mă plîng de toamna aceasta<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdSoxqjvgjG7A8roKmiEVJrcdHiUzmM48Udq22Kiee22AxoN5gD0yu1Yu9MKEQM_EQ2cWXBZ9qabiDCvJHd3cwf_lTWJ6T-TnvxFaMp0MCSiL8Hdn1axKF_nxyefotizcILu_vBEnjVb_V/s1600/ISKANDAR_1.jpg"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 300px; DISPLAY: block; HEIGHT: 205px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5591796958604993314" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdSoxqjvgjG7A8roKmiEVJrcdHiUzmM48Udq22Kiee22AxoN5gD0yu1Yu9MKEQM_EQ2cWXBZ9qabiDCvJHd3cwf_lTWJ6T-TnvxFaMp0MCSiL8Hdn1axKF_nxyefotizcILu_vBEnjVb_V/s320/ISKANDAR_1.jpg" /></a> <br /><div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">Cîţi înstrăinaţi</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">se vor plînge de toamna aceasta</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">şi de copacii care străjuiesc visele mărilor,</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">cîţi le vor cosi umbrele,</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">se vor întoarce din ispitele pădurilor dese,</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">ai oare vreo întîmplare dintr-o zi anume</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">pe care s-o schimbăm</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">cînd plouă</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">şi ei se întorc dintr-o ţară-ndepărtată,</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">spune-mi,</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">vorbele mai au oare o întunecare</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">care să ne lase</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">să stăm sub răsfrîngerile copacilor...</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">şi eu</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">m-am plictisit</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">de glasul norilor</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">furişat abia auzit...</span> <br /><div align="center"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">şi eu mă plîng de toamna aceasta ... </span><br /><div align="center"></div><br /><div align="center"></div><br /><div align="left"></div><span style="font-family:times new roman;font-size:130%;">Iskandar Habache, trad. Irina Vainovski-Mihai</span></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-11924194262079322782011-03-21T22:53:00.004+02:002011-03-21T23:48:32.600+02:00A fost odată un muzeu (2)<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiskzpQTJ1M8nhyphenhyphenbbKjjiZ0XMfD7BkrUng-xYXssX00dSxckdex4c55imtphx8aRWYYYtQxsoBKgIIgAFxpORJZYSlX-wTF68-OJRZ2YkcnE2B2Mq88UOJ6jtoTilcWnXvdcxp6ZmlC-GUS/s1600/gertrude-bell-2.jpg"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 208px; FLOAT: right; HEIGHT: 320px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5586640094654399570" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiskzpQTJ1M8nhyphenhyphenbbKjjiZ0XMfD7BkrUng-xYXssX00dSxckdex4c55imtphx8aRWYYYtQxsoBKgIIgAFxpORJZYSlX-wTF68-OJRZ2YkcnE2B2Mq88UOJ6jtoTilcWnXvdcxp6ZmlC-GUS/s320/gertrude-bell-2.jpg" /></a><br /><div align="justify"><span style="font-size:130%;">Dragă mamă,<br />Ca de obicei, îţi scriu ţie, ca tu să îi transmiţi scrisorile tatei, în Italia. Mă gîndesc cu bucurie că el este acolo şi sper să se bucure de o vreme la fel de bună ca aceea de aici. E o vreme perfectă. Chiar dacă nu a fost chiar atît de bună joia trecută, cînd am mers cu Lionel la Kish. Bătea vîntul. Dar tot ţinutul pustiu era înverzit – nu a mai fost niciodată o asemenea primăvară. Am luat cu noi un profesor american – sînt foarte amabilă cu profesorii americani, în speranţa că le vor pomeni unora de faptul că ne gîndim să donăm două milioane pentru un muzeu.</span><br /><span style="font-size:130%;">(...)</span><br /><span style="font-size:130%;">Domnul Woolley a ţinut o prelegere a doua zi, admirabilă, ca de obicei. Şi în faţa unei audienţe mai mari ca oricînd. Ne-am petrecut toată duminica împreună în noul muzeu (ce va să fie), plănuind dimensiunile pentru vitrinele de perete, cele de interior etc. Cred că acum mi-am făcut o idee despre ce mi-ar trebui urgent, însă doar Domnul ştie cît va dura pînă vor fi realizate şi clădirea gata. Îl tot trag de mînecă pe fiecare cînd am ocazia.</span><br /><br />Gertrude Bell despre proiectul de întemeiere a Muzeului Bagdadului într-o scrisoare către mama sa, 31 martie 1926<br />sursa: <a href="http://www.gerty.ncl.ac.uk/">The Gertrude Bell Archive, New Castle University Library</a> </div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-35114187786725637882011-03-20T20:12:00.000+02:002011-04-04T22:08:51.442+03:00Petra<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/17/Petra_Dwellings.jpg"><img style="MARGIN: 0pt 10px 10px 0pt; WIDTH: 320px; FLOAT: left; CURSOR: pointer" border="0" alt="" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/17/Petra_Dwellings.jpg" /></a> <br /><p style="TEXT-ALIGN: justify" class="MsoNormal"><span lang="RO" style="font-size:130%;"></span></p><br /><p style="TEXT-ALIGN: justify" class="MsoNormal"><span lang="RO" style="font-size:130%;"></span></p><br /><p style="TEXT-ALIGN: justify" class="MsoNormal"><span lang="RO" style="font-size:130%;"></span></p><br /><p style="TEXT-ALIGN: justify" class="MsoNormal"><span lang="RO" style="font-size:130%;"></span></p><br /><p style="TEXT-ALIGN: justify" class="MsoNormal"><span lang="RO" style="font-size:130%;"></span></p><br /><div style="TEXT-ALIGN: justify"><span lang="RO" style="font-family:times new roman;font-size:180%;">Metropola nabateilor este aşa-numita Petra („Stînca”). Căci localitatea este clădită într-un loc neted, pe cîmpie, dar locul este înconjurat de stînci prăpăstioase şi povîrnite în exterior, cu izvoare bogate pentru alimentarea cisternelor şi a grădinilor, în interior. În afara acestui brîu de stînci, întreaga regiune este pustie în cea mai mare parte a ei şi mai cu seamă înspre Iudeia. Tot pe aici trece şi cel mai scurt drum, şi anume, de trei sau patru zile pînă la Hieracus, de cinci zile pînă la crîngul de palmieri.</span> </div><br /><p class="MsoNormal"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3b/Petra_Felsgrab_Ed_Deir.jpg"><img style="MARGIN: 15pt 20px 20px 15pt; WIDTH: 220px; FLOAT: right; CURSOR: pointer" border="0" alt="" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3b/Petra_Felsgrab_Ed_Deir.jpg" /></a> <span lang="RO"><?xml:namespace prefix = o /><o:p></o:p></span></p><br /><p style="TEXT-ALIGN: left" class="MsoNormal"><span lang="RO"><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;"></span></span></p><br /><p style="TEXT-ALIGN: left" class="MsoNormal"><span lang="RO"><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;"></span></span></p><br /><div style="TEXT-ALIGN: left"><span lang="RO"><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">Petra este condusă de un rege ales mereu din familia regală. Regele are ca purtător de grijă pe unul din tovarăşii săi, numit frate. Oraşul este cîrmuit după legi foarte bune.</span></span> </div><br /><p style="TEXT-ALIGN: justify" class="MsoNormal"><span lang="RO"><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">Athenodorus, filosoful şi prietenul nostru, care a rămas mai mult timp la Petra, povestea despre aceştia cu multă admiraţie. Căci, după cum spune el, a găsit statorniciţi aici mulţi romani şi mulţi alţi străini. Pe străni i-a văzut de multe ori legiuindu-se prin procese, şi unii contra altora şi contra băştinaşilor, dar n-a observat pe nici unul dintre băştinaşi purtîndu-se pe la judecăţi, ci trăind în deplină înţelegere.</span><o:p></span><span style="font-size:0;"> </span></o:p></p><br /><p style="TEXT-ALIGN: justify" class="MsoNormal"><o:p><span style="font-family:times new roman;font-size:130%;">(Strabon, <i>Geografia</i>, trad. Felicia Vanţ-Ştef)</span> </o:p></p><br /><p style="TEXT-ALIGN: justify" class="MsoNormal"><o:p><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">Petra pe site-ul interactiv </span><a href="http://www.world-heritage-tour.org/middle-east/dead-sea/jordan/petra/map.html"><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">Patrimonium Mundi</span></a></p></o:p><o:p></o:p>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-44039502380162185522011-03-17T20:19:00.000+02:002011-03-21T22:52:39.314+02:00Coranul – textul prim şi textul secund<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjjyYAB_V6haIFM3aKibdTcytkynQBra9-NZ46bt0gJZKeq6ZGzC762BBKvR1PkuiO-F66dQDWJayDjukUUk0UEyoyKM0NDXWeSRzR89A4j30g0bP7j3npC9qmJSFsyekv_5kDgEfzSbhx7/s1600/cartea-cunoasterilor-conversatii-116763.jpg"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 200px; FLOAT: right; HEIGHT: 307px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5586615981950878866" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjjyYAB_V6haIFM3aKibdTcytkynQBra9-NZ46bt0gJZKeq6ZGzC762BBKvR1PkuiO-F66dQDWJayDjukUUk0UEyoyKM0NDXWeSRzR89A4j30g0bP7j3npC9qmJSFsyekv_5kDgEfzSbhx7/s400/cartea-cunoasterilor-conversatii-116763.jpg" /></a><br /><div align="justify"><span style="font-size:130%;">Deşi nu pretind că aş înţelege Coranul, deoarece nu sunt un musulman practicant, m-am născut, dacă pot spune aşa, în Coran, deoarece am recitat versete, chiar şi sure întregi, în copilărie, sub îndrumarea tatălui meu. După ce m-am distanţat în plan religios, văd Coranul ca pe un text de prim ordin, inseparabil, în prezent, de ceea ce eu numesc text de ordin secund, adică interpretarea sau ansamblul interpretărilor făcute de ulema, jurişti şi filosofi, ca şi de politicienii sau oamenii din anturajul califului. Aşadar, acest text secund, foarte complicat şi foarte diferit, a eclipsat, după părerea mea, textul prim; pentru a înţelege astăzi mai bine Coranul, ca pe o carte revelată, trebuie eliberat textul prim de textele secundare, care au ideologizat Coranul, politizându-l, de unde mişcările fundamentaliste de tot soiul. În opinia mea, acestea n-au nimic de-a face cu textul dintâi al Coranului. Dar cum se poate elibera textul prim de textul secund? Mi se pare foarte dificil. Coranul poate fi recitit, pe cont propriu, de un gânditor, un filosof, un artist, un poet, dar e nevoie ca o întreagă naţiune, un întreg popor să accepte această lectură. În fond, problematica actuală constă în dualismul dintre textul prim şi textul secund.</span><br /><br />Adunis (Ali Ahmad Said), „M-am născut în Coran”, în <em>Cartea cunoaşterii. Conversaţii cu marile spirite ale vremurilor noastre</em>, vol. coordonat de Constantin von Barloewen, trad. Mădălina Roşioru, Editura Art, 2008, p. 9. </div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-3578331143939137122011-03-15T00:08:00.010+02:002011-03-21T22:53:06.232+02:00A fost odată un muzeu (1)<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9GL8YS1u89VCFp7raa91mr0sFTx0mfBR2O2kE-Ot6xBqoTFdIUjyf_9VL_b7yg3zzpAYHZ5k_kX87pCQP5WdL1f7DeS3i3_0Qfg33f4WI3EQqmPhMm_Zwho8ILfzs1oeOUgyxoTi-QXJn/s1600/gertrude-bell.jpg"><img style="MARGIN: 0px 10px 10px 0px; WIDTH: 242px; FLOAT: left; HEIGHT: 320px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5584063459687031186" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9GL8YS1u89VCFp7raa91mr0sFTx0mfBR2O2kE-Ot6xBqoTFdIUjyf_9VL_b7yg3zzpAYHZ5k_kX87pCQP5WdL1f7DeS3i3_0Qfg33f4WI3EQqmPhMm_Zwho8ILfzs1oeOUgyxoTi-QXJn/s320/gertrude-bell.jpg" /></a><br /><div><br /><div><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">Scriitoarea şi exploratoarea britanică Gertrude Bell (1868-1926) a întemeiat la Bagdad un muzeu care şi-a deschis porţile în 1926, la scurt timp după moartea ei: Muzeul Arheologic al Bagdadului.</span> </div><div></div><div><br /><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">Vandalizat şi prădat în 2003, a rămas astăzi o amintire în <a href="http://www.virtualmuseumiraq.cnr.it/prehome.htm">Muzeul Virtual al Irakului</a>.</span> </div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div><div></div></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-60749452537385686822011-03-01T21:35:00.003+02:002011-03-15T00:25:49.507+02:00A-l asculta pe celălalt<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhh9a8IL1byRap2wnd6PDEbCiXOf9YT8vLdCJzvTjgdA19f11CqoNvl1jm0tEFVr98pE6pEeQxIckwmQivPeMUKFLF12-THqt7lqJtuqHYpLo4TiG56ProDqaTfTAM8RQQqMcaotlMjgJb4/s1600/fotografii_grup_035.jpg"><img style="MARGIN: 0px 10px 10px 0px; WIDTH: 320px; FLOAT: left; HEIGHT: 240px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5584054546194524114" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhh9a8IL1byRap2wnd6PDEbCiXOf9YT8vLdCJzvTjgdA19f11CqoNvl1jm0tEFVr98pE6pEeQxIckwmQivPeMUKFLF12-THqt7lqJtuqHYpLo4TiG56ProDqaTfTAM8RQQqMcaotlMjgJb4/s320/fotografii_grup_035.jpg" /></a><br /><div><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVIrboNa_zNDy2_nWAzrEm8nE-CxrT8shXa7XqmtKiAjkkdq9y9EnAz-naOVfmhQiQOccUlsfKgPiSwFtL_5OtykvO8N4AHOGXSpGwZFRi2ZOg1ZNognFyUXM9UeJBjyYf2-lz0IPsThoU/s1600/fotografii_grup_035.jpg"></a><br /><br /><div align="justify"><span style="font-size:130%;"></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-size:130%;"></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-size:130%;"></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-size:130%;"></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-size:130%;"></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-size:130%;"></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-size:130%;"></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-size:130%;">După părerea mea, dialogul interreligios are succes dacă nu este considerat a fi un mijloc de misionarism sau de propagandă religioasă, de silire a celuilalt de a îmbrăţişa o anume religie – căci de acest lucru se tem toţi cei care refuză acest tip de dialog – , ci el este un prilej de a-l asculta pe celălalt, de a înţelege valorile religioase care constituie cadrul în care îşi trăieşte viaţa. Acest tip de dialog nu se constituie într-o târguială sau într-o dispută asupra uneia sau alteia dintre doctrine şi nici în acordarea întâietăţii uneia asupra alteia, căci orice religie – indiferent care este aceea – reprezintă un sistem de postulate pentru credincioşii respectivi, care nu sunt negociabile cu adepţii unei alte religii. Dacă unui credincios i-ar trece prin cap că religia sa nu reprezintă un adevăr absolut, ar părăsi-o, negându-i învăţăturile şi ar îmbrăţişa o altă religie care ar corespunde speranţelor sale de mântuire. De aceea, aceste postulate se situează în afara cercului dialogului încă de la bun început.</span><br /><br />George Grigore, din discursul ţinut la ceremonia de lansare a Alianţei Civilizaţiilor în România, Palatul Parlamentului, 18 mai 2010 </div></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-73980372909893322062010-12-01T14:03:00.001+02:002011-03-14T23:11:39.291+02:00Slăbiciunea şi îndatorirea fiinţei umane<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgeC0bzB-Ul25wr184em5BmKlwKp1eV3rawSyyhjCr86k6h6Uvqx2tHzFd7T3kyvkjYDCLzqK47CsIkp-xPDQk9HDoRF5coo6uwZYQBa7klWGXN0aYir4-60A0hnYU3BeFPDo2Dm1EIsEiv/s1600/BEDIZZ%257E1.JPG"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 216px; FLOAT: right; HEIGHT: 320px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5584046260854589778" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgeC0bzB-Ul25wr184em5BmKlwKp1eV3rawSyyhjCr86k6h6Uvqx2tHzFd7T3kyvkjYDCLzqK47CsIkp-xPDQk9HDoRF5coo6uwZYQBa7klWGXN0aYir4-60A0hnYU3BeFPDo2Dm1EIsEiv/s320/BEDIZZ%257E1.JPG" /></a><br /><div align="justify"><span style="font-size:130%;">Spre deosebire de animale, omul se naşte fără nici o idee despre viaţă şi mediul ce-l înconjoară, dar şi cu nevoia de a învăţa toate cele necesare. Incapabil de a cunoaşte totul despre viaţă chiar şi după douăzeci de ani, el trebuie să continue cu învăţatul pînă la sfârşitul vieţii sale. El pare a fi trimis pe această lume cu atât de multă slăbiciune şi neputinţă că îi trebuie aproape doi ani să înveţe să umble. Abia după cincisprezece ani el poate face deosebirea dintre bine şi rău şi prin aceea că trăieşte în societate el ajunge la un punct în care poate distinge ce este bun şi ce este rău pentru el. Aşa se face că îndatorirea principală a omului, cea intrinsecă existenţei sale, este aceea de a căuta perfecţiunea prin învăţătură şi prin venerarea lui Dumnezeu.</span><br /><br />Badiuzzaman Said Nursi, <em>Cuvinte</em>, trad. George Grigore, Nesil Matbaacilik, 2002, p. 62</div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-15102101227456103702010-11-22T20:24:00.001+02:002011-03-14T22:30:12.106+02:00Război şi pace<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgE9lFK_N255gb75zgRiu9Ij-NKBsqbcdOCl1qBn3Rq5ugrb9P47ab1AZhQ00XrbBLMTO9eExRPJzZegjEYJ3h3DzV6J09AA5cRa8oYk49YErV1sRxIooFNJsHlktXl_8KgcarMwCvSG9rZ/s1600/kalilasidimnasaupovestileluibidpai-3821.jpg"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 100px; FLOAT: right; HEIGHT: 146px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5584035600260973202" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgE9lFK_N255gb75zgRiu9Ij-NKBsqbcdOCl1qBn3Rq5ugrb9P47ab1AZhQ00XrbBLMTO9eExRPJzZegjEYJ3h3DzV6J09AA5cRa8oYk49YErV1sRxIooFNJsHlktXl_8KgcarMwCvSG9rZ/s400/kalilasidimnasaupovestileluibidpai-3821.jpg" /></a><br /><div align="justify"><span style="font-size:130%;">Cele mai tari şi mai isteţe popoare sunt cele care refuză lupta şi se învoiesc asupra plăţii pentru ea, căci fără luptă, plata înseamnă bunuri, vorbe şi muncă. În luptă, plata înseamnă suflete şi trupuri.</span><br /><br /><em>Kalila şi Dimna sau poveştile lui Bidpai</em>, trad. George Grigore, Ed. Polirom, 2010, p. 103</div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-47026855265397318182010-11-20T21:46:00.000+02:002011-03-14T21:53:11.404+02:00Vălul islamic<div align="justify"><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">...Turcia (la fel ca Franţa şi Germania) se află astfel pe picior de egalitate cu Arabia Saudită şi Iranul. Fiecare dintre aceste ţări consideră că vălul exprimă identitatea religioasă. Femeile sînt ţinute ostatice de seculariştii radicali şi, deopotrivă, de wahabiţi, islamişti şi şiiţi. Nici unii dintre ei nu au încredere în faptul că femeile au capacitatea de a decide singure cum să se comporte cu propriul lor corp şi dacă să poarte văl sau nu.</span><br /><br /><span style="font-family:times new roman;font-size:130%;">Marnia Lazreg, <em>Questioning the Veil: Open Letters to Muslim Women</em>, Princeton University Press, 2009, pp. 60-61</span></div><div align="justify"></div><div align="justify"></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-5382501651639897722010-11-15T19:00:00.000+02:002011-03-14T21:13:50.620+02:00A fi floare<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGkZuEvRcsPcvxMNpU-shsvF5VHbqUks8u7ef8BP1lU18NCU44R5nYSAwil5C2EVw8JWK00Q4Tb2-dXBEQzbZJywXDBXkbIzZAIdnJzO3VeWoT66RTtOdmRV89rPC9JKs995ecMm-XtSBA/s1600/a_a.jpg"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 149px; FLOAT: right; HEIGHT: 270px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5584014987437670594" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGkZuEvRcsPcvxMNpU-shsvF5VHbqUks8u7ef8BP1lU18NCU44R5nYSAwil5C2EVw8JWK00Q4Tb2-dXBEQzbZJywXDBXkbIzZAIdnJzO3VeWoT66RTtOdmRV89rPC9JKs995ecMm-XtSBA/s320/a_a.jpg" /></a><br /><div align="center"><span style="font-size:130%;">Se apropie... apropie moartea,<br />coboară în apă, pune stăpânire pe vază,<br />iar floarea nu află nimic altceva de făcut<br />decât să se predea:<br />îi inchină morţii frunzele aplecate. </span></div><br /><div align="center"><span style="font-size:130%;"></span></div><br /><div align="left"></div><br /><br />Poezie de Ali Ahmad Said Asbar (Adunis), trad. Irina Vainovski-MihaiUnknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-12217904235365419882010-11-08T23:04:00.006+02:002010-11-08T23:12:52.029+02:00Aşa grăit-a Tamara<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFz47lFNmX3ML24XVbs48UQS0fRmBsPrs1A4KYwVzrcu6RSExZUI1RF9DaH5iCjsMNBmN0lcxBp9DAnbh1NIGBAJQqCZEt0IyhJVklbCeXq1saCeSg7KKC38-JG8YnBhwS_NyU6kJcC4C1/s1600/fahredin-profpic.jpg"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 133px; FLOAT: right; HEIGHT: 200px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5537289810007582562" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFz47lFNmX3ML24XVbs48UQS0fRmBsPrs1A4KYwVzrcu6RSExZUI1RF9DaH5iCjsMNBmN0lcxBp9DAnbh1NIGBAJQqCZEt0IyhJVklbCeXq1saCeSg7KKC38-JG8YnBhwS_NyU6kJcC4C1/s320/fahredin-profpic.jpg" /></a><br /><div><span style="font-family:times new roman;"><span style="font-size:180%;"></span></span></div><br /><div><span style="font-family:times new roman;"><span style="font-size:180%;">Am oblojit ochii copilului suferind<br />I-am şters pîcla de pe privire<br />Să nu-mi mai vadă dinţii rînjiţi<br />Şi aburul de ură din suflet</span><br /></span><br /><span style="font-family:times new roman;"><span style="font-size:180%;">Am limpezit stratosfera de acele dezastre<br />Pe care părinţii lui le-au aşternut strat cu strat<br />Cu picături de lacrimi şi iubire<br />Am dezghiocat sufletele pervertite</span><br /></span><br /><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">Am conturat un zîmbet pe buzele unei reptile<br />Şi am făcut o piatră încremenită<br />Să se avînte într-un sărut</span><br /><br /><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">Am sorbit roua de pe petalele unui trandafir alb<br />Şi am numărat rubinele rodiilor coapte</span><br /><br /><span style="font-family:times new roman;"><span style="font-size:180%;">Am sădit tot felul de pomi să facă fructe<br />Am creat locuri de joacă pentru noi toţi<br />Le poţi numi livezi<br />Sau răsadurile unei iubiri renăscute...</span><br /></span><br /><span style="font-size:130%;">Fahredin Shehu, trad. Irina Vainovski-Mihai</span></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-71194788073094024392010-11-05T21:37:00.000+02:002010-11-08T23:14:45.746+02:00Stabilitatea regimurilor arabe<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPU_ovElaTPe2erQpSoWjYoWPvrp1ZKk_dBrMkCIEhquJT9f3p9Fs485B8cgGAhY6Xnx3fq8oI-Yp1hkRNOC7YGkxL_Q4vNeq1qrDJKhyphenhypheniQoBIt-ALpO6_Te7QgQzb9ik9gH2bZ6i3OQpO/s1600/hourani.jpg"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 100px; FLOAT: right; HEIGHT: 155px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5537269317780014178" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPU_ovElaTPe2erQpSoWjYoWPvrp1ZKk_dBrMkCIEhquJT9f3p9Fs485B8cgGAhY6Xnx3fq8oI-Yp1hkRNOC7YGkxL_Q4vNeq1qrDJKhyphenhypheniQoBIt-ALpO6_Te7QgQzb9ik9gH2bZ6i3OQpO/s400/hourani.jpg" /></a><br /><div><br /><div align="justify"><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">Un observator al ţărilor arabe în anii ’80 ar fi constatat că se află în faţa unor societăţi ale căror legături culturale, deşi puternice şi probabil tot mai strînse, nu creaseră o unitate politică, societăţi în care bogăţia tot mai mare, distribuită inegal, determinase o anumitã creştere economică, dar şi o scindare mai accentuată între cei ce beneficiau de ea cel mai mult şi cei din oraşele suprapopulate şi de la sate, care nu beneficiau de ea deloc; societăţi în care unele femei deveneau tot mai conştiente de situaţia lor subordonatã, atît în sfera privată, cît şi în cea publică, societăţi în care masele urbane puneau la îndoială echitatea ordinii sociale şi legitimitatea guvernelor în cadrul propriei culturi moştenite, iar elita educată manifesta o nelinişte spirituală profundă.</span> </div><div align="justify"></div><div align="justify"></div><div align="justify"></div><div align="justify"><span style="font-family:times new roman;font-size:180%;">Dar observatorul ar fi constatat şi alt lucru, care, fără îndoială, l-ar fi surprins: aparenta stabilitate a regimurilor. Deşi ţările arabe erau considerate adesea marcate de instabilitate politică, de fapt, de la sfîrşitul anilor ’60, caracterul general al regimurilor şi orientarea politică se schimbaseră foarte puţin, chiar dacă persoanele se schimbaseră. În Arabia Saudită, statele din Golf, Iordania, Tunisia şi Maroc nu avuseserã loc schimbări timp de o generaţie sau chiar mai mult. În Algeria, adevărata schimbare a avut loc în 1965; în Libia, Sudan,Yemenul de Sud şi Irak, grupul care avea sã se menţină pînã în anii ’80 preluase puterea în 1969, iar în Siria în 1970; şi în Egipt, schimbarea lui ‘Abd al-Nasir cu Sadat, în 1970, care a putut părea la început o schimbare de persoane în cadrul aceluiaşi grup conducător, s-a dovedit în scurt timp a fi de fapt un semn al schimbării de direcţie. Doar în trei ţări anii ’70 au reprezentat un deceniu de tulburări: în Yemenul de Sud, unde s-au înregistrat conflicte în cadrul partidului aflat la putere; în Yemenul de Nord, unde în 1974 a avut loc o schimbare de regim relativ necocnludentă; şi în Liban, unde, după 1975, au continuat războiul civil şi tulburările.</span><br /><br /><span style="font-size:130%;">Albert Hourani, Istoria popoarelor arabe, trad. Irina Vainovski-Mihai, Ed. Polirom, 2010, pp. 450-451. </span></div></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-40075032914844688182010-08-25T17:19:00.002+03:002010-08-29T17:43:36.251+03:00Competenţa celor ce ştiu<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9fMQw-xZ7xewq-MzaB3AHS0FkjHw2s2ZXjlZ64gCZ5RC26Yw4jXpjSnWJaptuNs-dM76pZIAiCvy_WOi8JQSZZ6AXZNYaYBCA68jvDT69fG6zdECGsuhOUGdl9X7vfGvz4FSr66IA9Txw/s1600/Mustansiriya.jpg"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 240px; FLOAT: right; HEIGHT: 320px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5510842409505595250" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9fMQw-xZ7xewq-MzaB3AHS0FkjHw2s2ZXjlZ64gCZ5RC26Yw4jXpjSnWJaptuNs-dM76pZIAiCvy_WOi8JQSZZ6AXZNYaYBCA68jvDT69fG6zdECGsuhOUGdl9X7vfGvz4FSr66IA9Txw/s320/Mustansiriya.jpg" /></a><br /><div><span style="font-size:130%;">Ar fi mai bine să te îndoieşti cît mai des de firea ta decît să ai o părere prea bună despre tine, plecîndu-te cu gîndurile tale în faţa învăţaţilor şi a scrierilor lor, înaintînd cu grijă şi teama de a nu te pripi...<br /></span><br />Abd al-Latif al-Baghdadi, medic, istoric şi egiptolog născut la Bagdad în 1162</div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2334012298190738268.post-31834806879598417432010-06-24T12:35:00.002+03:002010-07-21T12:42:09.691+03:00Biografie şi roman<div align="justify"><span style="font-size:130%;">Din prima zi pe care am petrecut-o la Universitatea Illinois din Chicago mi-a fost clar că voi scrie un roman despre acest oraş, despre acest imens creuzet cultural.</span> </div><div align="justify"><br /><span style="font-size:100%;">Alaa al-Aswani, interviu în <a href="http://www.qantara.de/webcom/show_article.php/_c-310/_nr-524/webcom/show_article.php/_c-310/_nr-514/i.html?PHPSESSID=133099">Qantara</a></span> </div>Unknownnoreply@blogger.com0