joi, 16 octombrie 2008

Piersicul, iasomia şi smerenia femeii












Turcii au fost, multă vreme, o pacoste pentru ţară, dar stăpînirea lor vremelnică avu şi părţile ei bune.
Căci fapt adevărat este că dînşii au îndrumat la săparea de puţuri, la zidirea de cişmele, la facerea de ciuturi, la creşterea albinelor şi gîndacilor de mătase din ale căror fire femeile îşi torceau borangicul.
Şi o dată cu dragostea apei, Turcii au mai adus dragostea pomilor roditori şi a florilor.
Astfel s-au sădit la noi: piersicul, iasomia, liliacul şi multe alte neamuri de pomişori, pomi şi flori.
Au mai adus aceşti Turci cu ei smerenia femeii faţă de bărbat, rînduiala casei care i-a fost lăsată pe mînă, ţesutul pînzelor şi al scoarţelor, cît şi îndeletnicirea cu toate cele domestice.

(Al. Macedonski,
Bucureştii lalelelor şi ai trandafirilor)

Niciun comentariu: